Bijuteriile Casei Regale ale României – Coroana Regelui, Coroana Reginei și lanțul cu pandantiv din safir

Mulți oameni vor să afle mai multe despre bijuteriile casei regale ale României, tocmai de aceea, în rândurile de mai jos vom oferi curioșilor informații importante despre Coroana Reginei Maria, Coroana Regelui Carol I și lanțul cu pandantiv din safir.

Coroana Reginei Maria

coroana-regina-maria

Regina Maria, ajutată de pictorul Costin Petrescu, a participat la crearea designului coroanei sale. Cei doi au realizat o coroană deosebită care a fost inclusă în colecția Tezaurului din MNIR.

Informații interesante despre coroana Reginei Maria:

  • Designul său are influențe medievale, bizantine;
  • Are o bază ovală, nu una circulară, așa cum aveau toate coroanele pe vremea aceea;
  • Este din aur și a fost creată de casa de bijuterii Falize, la Paris;
  • Este decorată cu pietrele (opal, granat, ametist, calcedonie, turcoaz și piatra lunii) alese de Regină;
  • Are deasupra o cruce gramată, un element care poate fi observat pe toate bijuteriile Reginei – simbolizează viața și fertilitatea;
  • Are două pandantive: pe unul este gravată stema Regatului României, iar pe celălalt se poate observa simbolului ducatului de Saxa Coburg și Gotha (reprezintă legătura dintre Regina Maria și Marea Britanie);
  • De fiecare pandantiv sunt atașate câte 3 lanțuri (semnifică spicele de grâu) la capătul cărora se regăsesc crucile gramate care simbolizează viața;
  • Cântărește 1854.grame.

Coroana Regelui Carol I

coroana-carol-1

Deși probabil cei mai mulți se așteaptă ca această bijuterie cu o valoare neprețuită să fie creată din aur, ea este realizată din oțel.

Informații interesante despre Coroana Regelui Carol I:

  • Oțelul folosit la confecționarea coroanei provine de la un tun turcesc capturat la lupta de la Plevna. După ce armata română a capturat tunul, l-a adus la București, iar după 4 ani, acesta a fost tăiat în 3 bucăți. Una dintre cele 3 bucăți a fost folosită la crearea coroanei regale.
  • A fost confecționată în anul 1881;
  • Meseriașii Arsenalului Armatei din București au prelucrat bucățile din oțel și au reușit să creeze o coroană maiestuoasă;
  • A fost creată pentru a transmite viitoarelor generații că statul român și-a câștigat independența prin luptă. De asemenea, coroana transmite faptul că libertatea este mult mai importantă decât aurul.
  • Are o greutate de 1115 grame.

Lanțul cu pandantiv din safir

Regina Maria, 1922 FOTO Colecţia Diana Mandache

În afară de cele două coroane, lanțul cu diamante și pandantiv din safir, este o altă bijuterie apreciată de români. Colierul Cartier şi safirul au fost purtate de Regina Maria la ceremonialul încoronării, devenind din acel moment bijuteriile sale favorite. Valoarea lor artistică este întregită de cea istorică, ambele piese fiind purtate într-un important ceremonial regal european al secolului XX.

Informații interesante despre lanțul cu pandantiv:

  • Este realizat de casa de bijuterii Cartier;
  • Regele Ferdinand I a cumpărat lanțul cu pandantiv pentru soția lui;
  • Are cel mai mare safir fațetat vreodată, cu o greutate de 478 carate. În plus, este mai mare decât un ou de găină.
  • Este bijuteria preferată a Reginei Maria. Aceasta a purtat lanțul cu pandantiv atunci când Regele Ferdinand I a devenit Rege al României Mari.
  • Regina Maria a scris în testamentul ei, că safirul trebuie să ajungă la Elena (soția lui Carol al II-lea) pentru a i-l oferi apoi regelui Mihai când se va căsători;
  • Safirul a fost vândut unei renumite case de bijuterii din SUA, Harry Winston;
  • În urma unei licitații, safirul a ajuns în posesia unei persoane anonime;
  • Se crede că safirul a fost adus din Sri Lanka, locul cu cele mai frumoase diamante din întreaga lume;
  • Cel mai mare safir prezentat la o casă de licitații este cel al Reginei Maria.

Safirul este extrem de valoros, prin dimensiune şi numărul mare de Karate. El a atras atenţia numeroşilor colecţionari, de la familii regale până la case de bijuterii. Gema provine din Sri Lanka. Dimensiunea este mai mare decât cea a unui ou de găină. Primele menţiuni sunt făcute de Cartier în 1912-1913. Safirul are 478 karate şi a fost prelucrat de Cartier într-o montură din diamante şi platină cu motive florale. Numai două safire au fost clasate înaintea Safirului Reginei Maria.

Star of India de 563 Karate şi care a fost donat Muzeului American de Istorie Naturală ca parte a colecţiei J.P.Morgan. Apoi a urmat safirul de 547 Karate numit destul de curios “Nasul lui Petru cel Mare”, care a fost dăruit de Petru cel Mare lui Augustus cel Puternic în 1698, şi care acum se află în Dresda, Germania, expus în Green Vault. După safirul Reginei au fost alte două celebre: Safirul Logan de 423 Karate şi a fost donat, de Doamna John A. Logan, Institutului Smithsonian în 1960. Următorul este cunoscut drept Safirul Ecaterinei cea Mare, de 337 karate şi care a fost cumpărat în 1948 de Harry Winston.

Acest safir a fost vândut prin intermediul Casei de licitatii Christie’s în 1991. Astăzi se află prezentat în cadrul Expoziţiei de Diamante a Muzeul Kremlinului din Moscova. Dar safirul Reginei Maria este cel mai mare care a fost prezentat vreodată la o casă de licitaţii. Şi cu frumuseţea sa absolută şi istoria fascinantă a fost etichetat cu termenul de bijuterie unică. Prima referinţă făcută de Cartier a fost făcută în 1913, când safirul de 478 Karate a fost adăugat unei colecţii de alte 7 safire care urmau să alcătuiască un sautoir, colier. Mai târziu în acelaşi an, colierul de diamante a fost modificat, excluzând safirele cele mai mici tocmai pentru a atrage atentia asupra uriaşului safir, care datorită unui capăt mai alungit crea un efect de picătură. Designul somptuoasei bijuterii a fost schimbat de mai multe ori, iar în 1919 a devenit cel mai preţios exponat Cartier la Expoziţia de toamnă de la San Sebastian organizata la Hotelul Maria Cristina, ocupat în majoritate de cubanezi şi argentinieni bogaţi.

Expozitia a fost vizitata de familia regală a Spaniei, Regina-Mamă Maria Cristina şi Regina Ena, soţia Regelui Alfonso XIII. Cu toate că au admirat îndelung acest sa­­fir, datorită preţului nu a fost achiziţionat de reprezentanţii Casei regale spaniole. Deşi mulţi îşi închipuiau că Regele Alfonso al XIII-lea îl va cumpăra, fiind cunoscut pentru faptul că în acea perioadă achiziţiona pentru soţia sa câte doua diamante pe an, acesta nu a cedat tentaţiei. Alfonso remarca: “numai bogătaşii îşi pot permite asemenea excentricităţi, noi regii suntem săracii zilei de azi”. Contrar aprecierilor regelui Spaniei, la doi ani după expoziţia din San Sebastian, colierul din diamante cu uriaşul pandantiv de safir a fost cumpărat de Regele Ferdinand al României pentru consoarta sa, Maria. Era un semn al preţuirii sale, dar şi al necesităţii de a reface colecţia de bijuterii a Reginei, care fusese pierdută în mare parte odată cu tezaurul la Moscova. Mai mult, îndelung amânata încoronare presupunea pe lângă hainele ceremoniale şi bijuteriile corespunzătoare.

Dacă coroana Reginei Maria fusese comandată la Casa de bijuterii Falize, de la Cartier, în 1921 Ferdinand achiziţionase colierul lung din diamante însoţit de marele safir. Colierul din diamante de fabricaţie Cartier fusese recumpărat în 1919 de la Doamna Leeds.Totodată au fost comandate două inele din safir, şi o tiară din perle şi diamante pe care Maria o purta în stil bizantin. Companionul perfect al colierului din diamante cu pandantiv de safir era tiara cu safire şi diamante moştenită de la mama sa, Maria Alexandrovna, original achiziţionată de Ţarul Nicolae I pentru consoarta sa Charlotte, în vederea ceremonialului încoronării din 1852. Regina Maria a purtat colierul Cartier cu unicul safir la încoronarea de la Alba-Iulia, precum şi în zilele următoare la festivităţile încoronării organizate în Bucureşti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *